ENCICLOPEDIA ÎNȚELEPCIUNII(4).....


                   CUGETĂRI ALE LUMII ANTICE

❖ Cunoaşterea depinde de învăţătură, cinstea de fapte, bunăstarea de
sârguinţă, recompensa de soartă.

❖ Omul are parte şi de cele folositoare, şi de cele plăcute; el însă le separă
unele de altele. Fiindcă cel cu minte le preferă pe cele folositoare, celor
plăcute, pe câtă vreme prostul, de dragul bunăstării lumeşti, le alege pe
cele plăcute.

❖ Şi dacă motivul se găseşte undeva neobservat, atunci cum ai să poţi
spune cu certitudine că acesta nu există? Căci putem să nu vedem şi
din alt motiv ceea ce există, aşa cum la începutul zilei nu vedem discul
strălucitor al soarelui.

❖ Din oase e făcută fortăreaţa aceasta, cu carne şi sânge tencuită;
bătrâneţea şi moartea, înşelătoria şi prefăcătoria sunt aşezate în ea.
Aceia care nu au dus o viaţă fără prihană, care nu au adunat bogăţii la
tinereţe, vor muri, asemenea bătrânilor bâtlani pe malul lacului în care
nu există peşte.

❖ Se ştie că Ormuzd a creat aceste făpturi pământeşti prin puterea raţiunii
înnăscute. Şi cerul şi pământul sunt conduse de raţiune.

❖ Adevărul, mai devreme sau mai târziu, oricum va ieşi la iveală, pe când
minciuna va fi făcută praf şi pulbere.

❖ Adevărata frumuseţe a femeii stă în blândeţea purtării ei, iar farmecul -
în blândeţea / vorbelor sale.

❖ Adevărat e că cel măreţ nu poate fi lacom.

❖ Năzuieşte către cel deştept şi cinstit, fii cu ochii-n patru cu cel deştept
şi mincinos, plânge-l pe cel cinstit şi prost, fereşte-te de cel mincinos şi
prost.

♦♦♦ Aşa cum în casa cu acoperişul prost pătrunde apa, la fel în mintea prost
cultivată pătrunde pofta desfrânată.

❖ Vorba înţeleaptă e ascunsă asemenea smaraldului. O poţi găsi chiar şi la
sclava care macină grâu.

❖ Cât de nefericit e cel care vine cu o plângere! Soarta nefericitului e să
ceară mereu câte ceva.

❖ Aşa cum nu există nici un folos de pe urma inelului din urechea unui
măgar sălbatic, la fel, nu există folos de pe urma femeii cu o înfăţişare
minunată, dacă ea e vicleană, lipsită de înţelepciune, limbută şi guralivă.

❖ Oricât ar fi omul de grăbit la vorbă, uneori se grăbeşte prea tare în
gânduri. Oricât de repede i-ar răspunde inima la toate cele din jur, nu
poţi să ţii pasul cu pasiunile ei.

❖ Cartea e mai bună decât o placă de mormânt pictată şi mai durabilă

decât un zid. Cele scrise în carte vor trezi la viaţă casele şi piramidele în inimile acelora care vor repeta numele scribilor, pentru ca adevărul să le
fie pe buze.

❖ Când, în luptă, unul este curajos, toată armata este curajoasă; când unul
este laş, toţi devin laşi.

❖ Aceluia pe care zeii vor să-l piardă îi iau mai întâi minţile, iar acesta
începe să vadă totul într-o lumină falsă.

❖ Calul, armele, ştiinţa, lăuta, vorbirea, bărbatul şi femeia sunt buni sau
răi - totul depinde de felul în care te porţi cu ele.

❖ Cine va îndepărta ticăloşiile, dacă cel obligat să lupte cu viciile este el
însuşi supus lor?

❖ Cine vede prea departe, nu are linişte în sufletul său. Nu te întrista
aşadar înainte de vreme şi nu te bucura de ceea ce nu există încă.

♦Acela care, ştiind de existenţa unei ticăloşii şi având puterea de a i se
opune, nu a făcut asta, e vinovat în egală măsură cu răufăcătorul.

❖ Cine nu se scoală când e vremea de sculat; cine e cuprins de lene, deşi
e tânăr şi în putere; cel a cărui fermitate şi gânduri sunt sufocate, acela,
nepăsător şi leneş, nu va găsi calea spre înţelepciune.

❖ Acela care nu răspunde cu mânie la mânie, salvează doi deodată - şi pe
sine şi pe celălalt.

❖ Acela care nu răspunde nici laudei exagerate, nici acuzării, acela care nu
răspunde loviturii cu lovitură, care nu doreşte răul celui care l-a supărat,
acela este invidiat de zei.

❖ Acela care-şi întoarce faţa chiar şi de la cel ce-şi arată fidelitatea, sau
care va fi mâhnit de starea sa în raport cu cel care l-a respins, sau care
uită vechile faceri de bine, acela, indiferent de înfăţişarea sa, trezeşte
bănuieli.

❖ Acela care mai întâi a fost uşuratic, apoi s-a făcut serios, acela luminează
această lume asemenea lunii scăpată de sub nori.

❖ Acela care pune plase, singur cade în ele; acela care sapă o groapă, cade
singur în ea, cine ascute sabia, de sabie va muri.

❖ Cine ucide, va fi ucis. Cine ordonă uciderea, tot la ordin va fi ucis.

❖ E uşor să vezi păcatele altora, dar e foarte greu să le vezi pe cele proprii.
Fiindcă păcatele străine sunt răspândite ca o coajă, pe când cele proprii
sunt, dimpotrivă, ascunse, aşa cum ascunde un trişor iscusit zarul
necâştigător.

❖ Leacul nefericirii stă în a nu te gândi la ea. Când te gândeşti la
nefericire, ea nu trece, ci creşte.

❖ Călite de lipsuri, inimile oamenilor simpli nu cedează atât de uşor în
faţa suferinţelor ca inimile delicate ale oamenilor din nobilime, care
nu s-au confruntat cu suferinţe, şi peste care a dat din întâmplare o
nenorocire.

❖ Doar cel învăţat vede oboseala învăţaţilor; femeia stearpă nu va cunoaşte
durerile celei născătoare.

❖ Minciuna se hrăneşte cu adevăr, ea înfloreşte pe seama acestuia, dar
viaţa ei e scurtă.

❖ Mai bine să fii în vrăjmăşie cu unul deştept, decât să te împrieteneşti cu
unul prost.

❖ Cel mai bine e să obţii bani prin muncă proprie; e rău când îi obţii prin
moştenire, şi mai rău, de la frate, şi, cel mai rău, de la femeie.

❖ Mai bine o clipă trăită după lege, decât un milion de ani de viaţă
nelegiuită.

❖ Mai bine să-ţi îndeplineşti prost propria datorie, decât să îndeplineşti
bine datoria altuia. Nu păcătuieşte acela care urmează calea propriei firi.

❖ Mai bine să primeşti de la un deştept o mie de lovituri, decât să permiţi
prostului să-ţi toarne pe cap uleiuri aromatice.

❖ Iubeşte-i pe oameni, pentru ca şi oamenii să te iubească pe tine.

❖ Dragostea pentru femeie e mai ascuţită decât colţii cu care sunt
împodobiţi elefanţii sălbatici, mai arzătoare decât focul; ea e aidoma
săgeţii care se împlântă în inima omului.

❖ Dragoste, fermitate, îndoială, credinţă, neîncredere, tărie de caracter,
slăbiciune, ruşine, chibzuinţă, teamă - toate acestea formează raţiunea.

❖ Îndurarea este puterea omului virtuos. Pacea şi munca - iată izvorul
bunăstării.

❖ Poţi prinde un tigru în hăţişul pădurii, o pasăre în înaltul cerului, un
peşte în vâltoarea apelor, dar nu poţi prinde inima nestatornică a femeii.

❖ Tăcerea e mai bună decât cuvintele.

❖ Şarlatania e incompatibilă cu dreptatea. Fiindcă dreptatea triumfă doar
atunci când măsori totul cu o măsură dreaptă.

(Enciclopedia înțelepciunii-http://roossabooks.ro/produs/enciclopedia-intelepciunii/)


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

DR.Dumitru Constantin Dulcan - CEEA CE NI SE ÎNTÂMPLĂ E OGLINDA A CEEA CE SIMȚIM ȘI GÂNDIM!

TREZEȘTE VINDECĂTORUL DIN TINE!.....

IARTĂ,IARTĂ-I PE TOȚI CEI CARE ȚI-AU GREȘIT VOIT ȘI PE CEI CARE TE-AU RĂNIT FĂRĂ SĂ ȘTIE! IARTĂ-I PE TOȚI ȘI SĂ NU-ȚI FIE NICI ȚIE RUȘINE SĂ CERI IERTARE!.....