ENCICLOPEDIA ÎNȚELEPCIUNII(1).....

                                                Cugetări ale lumii antice
❖ Pe săracii care visează la bogăţie îi aşteaptă, în căutările lor, doar eşecul.
Tentaţia de îmbogăţire este echivalentă cu cea de îmblânzire a unor
elefanţi sălbatici.

❖ Nebunul se consolează cu trecutul, prostul cu viitorul, înţeleptul cu
prezentul.

❖ O ceartă fără motiv - iată semnul prostiei.

❖ Binele străluceşte din depărtare ca vârfurile munţilor Himalaya. Răul nu
se vede nici de aproape, la fel cum nu se văd săgeţile slobozite noaptea.

❖ Cel nobil vorbeşte doar despre virtuţile aproapelui, chiar dacă aceluia
îi lipsesc; cel josnic, doar despre defecte. Şi chiar dacă amândoi greşesc,
primul merge în ceruri, iar al doilea în infern.

❖ Avuţiile, chiar şi cele mai neînsemnate, sunt preţuite cu adevărat doar
atunci când cel ce năzuieşte la fericire în viaţă le poate oferi: căci ceea
ce este oferit se preschimbă în comoară, iar ceea ce este păstrat are parte
doar de distrugere.

❖ Bogăţia şi sănătatea constantă, prietenul şi nevasta cu vorbă dulce, fiul
ascultător şi cunoaşterea folositoare - iată cele şase bucurii ale acestei
lumi.

❖ Teme-te de pericol înainte de a-şi face el apariţia; când pericolul deja
există, nu te teme, înfruntă-1.

❖ Nu te face Brahman nici părul încâlcit, nici neamul şi nici naşterea.
Brahman şi fericit eşti atunci când în tine sălăşluieşte adevărul şi dharma.

❖ Fii binevoitor cu oaspetele, chiar dacă acesta îţi este duşman. Copacul
face umbră chiar şi tăietorului de lemne.

❖ Fii recunoscător lumii; să doreşti fiecăruia binele - iată ce e mai nobil şi
mai scump decât orice binefacere; în plus, aceasta nu cere nicio cheltuială.

❖ În caz de neputinţă, mânia e nemăsurată.
Eu sunt principalul, de-i vorba de dreptate,
Şi dacă pe căi greşite-am apucat-o,
Ce soartă va avea poporul meu, urmându-mă în ale sale fapte?

❖ Prostul se gândeşte în copilărie doar la părinţi, în tinereţe doar la femeia
iubită, la bătrâneţe doar la copii. Şi nu mai are timp să se gândească la
sine însuşi.

❖ Binefăcătorul triumfă de două ori: pe lumea aceasta şi pe cealaltă. „Eu
sunt cel care am făcut binele!" se bucură el. Iar când atinge fericirea el
triumfă.

❖ Inimii slăbite de iubire nu-i poţi cere linişte şi fermitate.

#Înţeleptul merge singur pe calea celor fericiţi, conducându-i şi pe alţii pe
acelaşi drum. Vorbele, oricât ar fi de aspre, nu-1 supără, fiindcă îi sunt
adresate spre binele lui.

#La început, vinul e dulce şi, la fel ca o călătorie fermecată, îi derutează
pe cei care nu ştiu să vadă în el păcatul.

#Gustul mâncării îl cunoaşte doar cel care mănâncă; să răspundă poate
doar cel care este întrebat; visează doar cel care doarme; pentru nelegiuit,
cel mai bun exemplu e al judecătorului care ajunge să fie judecat.

#Pleacă-ţi urechea la vorba folositoare, chiar dacă vine de la un copil; nu
asculta vorba urâtă, chiar dacă vine de la un bătrân.

#Cu adevărat, cel ce va trece în regatul de dincolo de moarte se va găsi în
rândul celor înţelepţi, între cei ce neîngrădit vorbesc cu divinul Ra.

#Educă în tine simţul blândeţii, nu te lăsa purtat de pasiuni şi alungă de
la tine sentimentele de supărare şi de furie.

#Timpul nu iubeşte şi nu urăşte pe nimeni, el este cu toţi indiferent - el îi
poartă pe toţi la fel.

#Timpul, firea proprie, necesitatea, întâmplarea sunt elementele de bază,
dar numai combinarea lor în chip favorabil sau nefast devine cauză a
fericirii sau a nefericirii. Temeiul fericirii stă în cunoaşterea de sine şi în
ascetism.

#Tot ceea ce produce mintea poate fi realizat prin mijloace omeneşti.

#Soarta ţine de însuşirile nevăzute ale oamenilor.

#Toate faptele, gândurile şi vorbele noastre se ţin după noi - aşa că faceţi
numai binele!

#Podoabele înţeleptului sunt totdeauna modestia şi simplitatea, el e
mereu în stare să accepte binele celor rostite; şi cum spiritul meu singur
tinde către virtuţi, el înclină astfel spre adepţii binelui.

#Cel impulsiv nu va cunoaşte niciodată adevărul.

#Fiecare hotărâre nepărtinitoare micşorează puterea minciunii, afirmă
adevărul, dă naştere binelui şi distruge răul la fel cum hrana distruge
foamea.

#Moliciunea, afemeierea, starea bolnăvicioasă, ataşamentul de locurile
natale, viaţa îmbelşugată, temerea - iată cele şase obstacole pe calea
către măreţie.

#Acolo unde sunt preţuiţi cei nedemni şi sunt dispreţuiţi cei demni, acolo
îşi află refugiu foamea, moartea şi frica.

#Eroul, învăţatul şi femeia frumoasă găsesc adăpost oriunde s-ar duce.

(Enciclopedia înțelepciunii-http://roossabooks.ro/)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

DR.Dumitru Constantin Dulcan - CEEA CE NI SE ÎNTÂMPLĂ E OGLINDA A CEEA CE SIMȚIM ȘI GÂNDIM!

TREZEȘTE VINDECĂTORUL DIN TINE!.....

IARTĂ,IARTĂ-I PE TOȚI CEI CARE ȚI-AU GREȘIT VOIT ȘI PE CEI CARE TE-AU RĂNIT FĂRĂ SĂ ȘTIE! IARTĂ-I PE TOȚI ȘI SĂ NU-ȚI FIE NICI ȚIE RUȘINE SĂ CERI IERTARE!.....