ADĂUGARE?.....


...Crezi că pentru a fi fericit necondiționat este nevoie să adaugi ceva la viața ta? Puțină sare și piper relației, niște obiective precise, câteva succese pentru care să fii aplaudat, obiceiuri productive și multe altele.

...Unde să adaugi când este deja prea mult? Ce anume să mai suplimentezi când dă pe dinafară sub formă de așteptări?
Viața ta nu are nevoie de nimic în plus, căci conține în ea TOT și răspunsurile stau pitite în tine.

...Tu nu ai nevoie de nimic în plus pentru a fi fericit, căci în fiecare dimineață ai la dispoziție o zi nouă pe care să o observi și guști. Aaaa, dar stai! Cine stă să-și savureze clipa prezenta ca pe o cafea aromată? Ne grăbim să îndeplinim sarcini, să îmbunătățim relații și să evoluăm. Cum ar fi dacă am recunoaște că știm atât de multe și totuși…nu știm nimic!? Ce-ar fi dacă n-ar exista conceptul de fericire și n-ai mai fugi după el? Până și atașamentul de fericire, pune condiții, deci ce-ar fi dacă ai renunța la el? Poate ai accepta momentul de acum cu orice vine el.

...Dacă vrei să adaugi ceva (pentru că așa am fost învățați), atunci adaugă recunoștință pentru momentele vieții tale. Secundă cu secundă viața ți se desfășoară în fața ochilor. În loc să dai vina pe peisaj și să adaugi mereu câte un copac ori floare, șterge-ți ochelarii și bucură-te și de pomii goi și îmbrăcați în nea sau mușchi verde, dar și de ceața din fața ta sau de bolovanii gri.

...Renunță!

...În loc să adaugi pentru fericirea ta și de fapt să fie doar atașament de o stare, mai bine renunță. Întrebarea nu este cum poți să fii fericit și ce să faci, ci la ce ar fi bine să renunți pentru a te regăsi în starea aia?

...Renunță la control și observă că viața nu are nevoie să știi tu fiecare pas pentru ca ea să-și vada de treabă. Universului nu-i pasă că ești tu obsedat să faci planuri, căci în timp ce faci asta, lucrurile se întâmplă. Descoperă o lume nouă, trezind în tine curiozitatea și prietenia unui copil care încă nu a fost infestat de conceptele adulților.

...Renunță la atașamente, chiar și acelea pe care le vezi ca fiind bune. Sunt tot lanțuri care te condiționează și te biciuiești singur de fiecare dată când ai reacționat contrar pretențiilor tale. Lasă-te să fii și lasă-te să greșești, că ești viu! Atașamentele îți mănâncă din carne vie, căci atunci când ești atașat de o dorință sau de-o stare, fugi de ceea ce numești opusul lor și nu vezi că este aceeași monedă, trebuind doar să o întorci.

...Renunță la etichete. Chiar și acelea bune. Te ajută cu ceva faptul că știi că ce vezi în fața ta este o floare? Îi simți mai bine parfumul, îi vezi forma, o simți între degetele tale? Cum ar fi să o descoperi din nou, ca și când nu ar avea definiție?

...Crezi că-ți cunoști partenerul și este același cu care te-ai culcat noaptea trecută. El astăzi s-a trezit diferit. Ai observat asta? Tu ești un om diferit față de cel de ieri. Ai mirosit asta? Dezlipește etichetele de pe frunțile relației voastre și dă-ți ochelarii jos. Au lentilele ori negre ori prea colorate și trăiești în iluzie, fără să descoperi cu adevărat.

...Renunță la iluzii și amăgiri. De fiecare dată când spui cuiva că te-a dezamăgit, gândește-te câtă amăgire ai băgat tu în tine. Este mai ușor să-i spui unuia că te-a dezamăgit decât să recunoști că ai gândit mult și percepția ta te-a înșelat, însă pe cuvânt că este eliberator să recunoști asta față de tine însuți. Trăiește clipa așa cum vine și este ea, fără să proiectezi repede în viitor ceea ce vrei tu. Observă-te atunci când emiți așteptări din partea altcuiva. Îi încalci liberul arbitru și-i pui pe umeri poveri ce poate nu e în stare și nici nu vrea să le ducă. Înlocuiește “vreau” și “trebuie” cu “Aș prefera să…” fără să te atașezi de preferința ta. Poate să fie realizată. Sau nu.

...Renunță la “Eu vreau!” Câteodată suntem ca niște copii care bat din picioare în magazin, căci ei vreau jucăria. Poți să vrei, bravo ție! Dar acceptă că deși poți să vrei, se poate să nu ai, iar ceilalți n-au nicio datorie să-ți ofere ce vrei tu, indiferent de gradul de rudenie, prietenie, iubire, etc. O dată cu această conștientizare, ești pe jumătate liber.

...Renunță la așteptări de la tine, oameni și viață. Te seacă de energie și pe tine și pe ceilalți și viața din tine o stoarce. Lasă-le încolo de așteptări, căci sunt proiecții ale minții. Trăiește cu sufletul și bucură-te de clipa de acum. Dezbracă-te de hainele astea de cerșetor și lasă-te gol. În acel gol te umpli, nu în abundența care ți s-a predat până acum.

...Renunță la tine. Sună ciudat, știu, însă dacă vrei să te cunoști cu adevărat, întâi e necesar să te lași să mori, metaforic vorbind. Ai rămas agățat de trecut și de niște etichete care crezi că reprezintă cine ești tu. Cine ai fi și ce ai face fără povestea ta? Ce ai mai plânge fără trecutul dureros? Cum te-ai bucura fără experiențe fericite? Cum ar fi să pornești de la zero și să îți dai voie să te descoperi, fiind sincer cu tine însuți?

...Cum să faci astea?

...Observă-te și fii conștient de mișcările tale prin viață. Din când în când ieși din tine și privește-te ca și când te-ai uita la altă persoană. Când plângi sau râzi, ieși din tine și observă persoana care plânge sau râde. Când te enervezi sau ești blând, imaginează-ți că te vezi de undeva de sus și observi nervii și blândețea. Trăiește conștienti de gândurile și motivațiile tale din spatele scopurilor mici sau mari, fără să te identifici cu gândul, emoția, scopul tău. Astea sunt ca și hainele tale din dulap. Tu nu ești bluza ta! Tu ești cel care o poartă. Observă observă observă!


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

DR.Dumitru Constantin Dulcan - CEEA CE NI SE ÎNTÂMPLĂ E OGLINDA A CEEA CE SIMȚIM ȘI GÂNDIM!

TREZEȘTE VINDECĂTORUL DIN TINE!.....

IARTĂ,IARTĂ-I PE TOȚI CEI CARE ȚI-AU GREȘIT VOIT ȘI PE CEI CARE TE-AU RĂNIT FĂRĂ SĂ ȘTIE! IARTĂ-I PE TOȚI ȘI SĂ NU-ȚI FIE NICI ȚIE RUȘINE SĂ CERI IERTARE!.....